- refúgiu
- s. n. [-giu pron. -gìu], art. refúgiul; pl. refúgii, art. refúgiile (sil. -gi-i-)
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
refúgiu
Look at other dictionaries:
refugiu — REFÚGIU, refugii, s.n. 1. Faptul de a se refugia; timp petrecut ca refugiat într un anumit loc. 2. Loc de scăpare, de adăpostire în faţa unei primejdii sau a unei neplăceri; adăpost, azil. ♦ fig. Consolare, alinare, mângâiere. ♦ Platformă… … Dicționar Român
azil — AZÍL, aziluri, s.n. 1. Loc unde cineva găseşţe ocrotire, adăpost, refugiu. ♢ Drept de azil = drept de a se stabili pe teritoriul altei ţări, de care se bucură în virtutea legii un refugiat politic. 2. Instituţie de asistenţă socială pentru… … Dicționar Român
catacombă — CATACÓMBĂ, catacombe, s.f. Galerie subterană, naturală sau artificială, care servea primilor creştini drept refugiu, loc de cult şi de înmormântare; p. gener. orice subterană în formă de coridor lung şi îngust. – Din fr. catacombe, it. catacomba … Dicționar Român
liman — LIMÁN, limanuri, s.n. 1. Ţărm, mal; (înv.) port. ♢ expr. A ieşi la liman = a scăpa dintr o primejdie; a ajunge la o situaţie mai bună. A duce (sau a scoate) la (un) liman (sau la liman bun) = a scăpa (pe cineva) dintr o situaţie grea; a salva. A… … Dicționar Român
aciua — ACIUÁ, aciuez, vb. I. refl. A şi găsi refugiu, a se stabili (vremelnic), a se pune la adăpost undeva sau pe lângă cineva; a se pripăşi, a se oploşi, a se aciola, a se agesti. ♦ tranz. (Rar) A da adăpost. [pr.: ciu a. – var.: aciuiá vb. I, aciuí… … Dicționar Român
adăpost — ADĂPÓST, adăposturi, s.n. Loc ferit; construcţie făcută ca să apere de intemperii, de primejdii etc.; p. gener. orice loc unde se adăposteşte cineva. ♢ Adăpost (antiaerian) = loc amenajat pentru apărarea împotriva atacurilor aeriene. ♦ Ocrotire.… … Dicționar Român
refugiere — REFUGIÉRE, refugieri, s.f. Acţiunea de a se refugia; refugiu (1). [pr.: gi e ] – v. refugia. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 REFUGIÉRE s. v. refugiu. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime refugiére s. f. (sil … Dicționar Român
retragere — RETRÁGERE, retrageri, s.f. Acţiunea de a (se) retrage şi rezultatul ei. ♢ Retragere cu torţe = paradă sau manifestaţie făcută seara, cu făclii aprinse. ♦ Formă de acţiune de luptă constând în cedarea unei fâşii de teren pentru a scoate trupele… … Dicționar Român
citadelă — CITADÉLĂ, citadele, s.f. (Adesea fig.) 1. Mică fortăreaţă situată în incinta unei cetăţi, a unui oraş, care servea ca rezistenţă şi ca ultim refugiu al celor asediaţi. ♦ p. gener. Oraş (întărit). 2. Fortăreaţă, castel, cetate ridicată în afara… … Dicționar Român
colţ — COLŢ, (I, II 4) colţuri, s.n. (II, III) colţi, s.m. I. s.n. 1. Punct unde se întâlnesc muchiile unui obiect sau laturile unei figuri. ♢ Colţul gurii = fiecare dintre cele două extremităţi laterale ale gurii, unde se întâlnesc buzele. ♦ Fiecare… … Dicționar Român
